blat

Fitxes de refranys

Mostrant 141 - 160 de 160 (pàgina 8 de 8)
Text Llengua o varietatordenació descendent

Se chove com o trigo na eira, também chove com o figo na figueira

portuguès

E' Signor e' mande l'êrchbalèn parchè la zenta la tuless esempi da ló; se de' ross l'avrà bundanza 'd ven, se de' bianch de' gran bon, se de zal de' furmintòn, se de' verd l'arcôlt dl' ôli l'è bon 'd Ʒert

romanyès (varietat de la regió italiana de la Romanya)

L'êrchbalèn l'ha sët culur che i segna: gran, furmintòn, fasùl, uva, uliv, frut, marƷùl

romanyès (varietat de la regió italiana de la Romanya)

MêrƷ srén e sót, pôca paja e gran par tot

romanyès (varietat de la regió italiana de la Romanya)

MêrƷ urtlàn, molta paja e pôch gran

romanyès (varietat de la regió italiana de la Romanya)
Abba et sole, trigu a muntone, subta sa cappa de nostru Segnore sard

Unu pagu de neula guastat su trigu

sard

Acqua e suli fa lavuri, [/] acqua e ventu fa frummentu

sicilià

Annata nivaria, annata frumentaria

sicilià

Quannu nni cuverna lu Punenti, / frummentu e racína nu nni sgrana nenti

sicilià

S. Paulo lusento, fava e formento

vènet

Màjo sùto, formènto par dùto

vènet
Din care parte abură sau bate vântul în ziua de la Bobotează, în acea parte se culcă grâul în anul curent romanès
Dacă în Mărţişor nu poţi semăna ovăzul de ploi multe, atunci nici toamna nu vei putea semăna grâul de ploi multe romanès
Dacă plouă în iunie, va fi grâu, dar nu va fi mălai romanès
Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie – se face grâu şi fân romanès
Gerul şi neaua din decembrie vestesc grâu mult romanès

Marzu asciuttu, granu per tuttu

cors
La nà i mà de Mars vaut de blâ, [/] Mais baillet on mà d'Avri zélà francoprovençal de França
Quand loe blâ sont é fleur, [/] É loe fodre la gourze d'on foeur francoprovençal de França

Pàgines