| Cerco de sol, moja pastor; cerco de luna, pastor enjuga |
castellà |
| Cielo de luna, no hinche laguna |
castellà |
| Collerás viño mosto, si vendimas enxoito |
gallec |
| Cornes en bas / La terre se fendille |
francès |
| Cu cât mai uscat va fi martie, cu atât mai umed va fi aprilie |
romanès |
| Cuando canta el cuco, de día mojado y a la noche enjuto |
castellà |
| Dacǎ de Ziua Ursului este frumos, / Vara va fi mǎnoasǎ |
romanès |
| Dacă Făurar e vântos, vara e secetoasă |
romanès |
| Dacă în noaptea de Sân-Văsii cerul va fi senin, anul întreg va fi secetos, iar dacă e înnorat, va fi ploios |
romanès |
| Dacă vara se fac vârtejuri în aer, va urma secetă |
romanès |
| Darrera el desembre nuvolós | ve el gener polsós |
català |
| De ponent, no hi corre torrent, | i si hi corre, corre violent |
català |
| Desde el día de San Bernabé, se seca la paja por el pie |
castellà |
| Desde la Virgen de agosto a San Miguel, nunca debiera de llover |
castellà |
| Déu ens guard de maig polsós | i de juliol i agost plujós |
català |
| Di settembre [/] o porta via i ponti [/] o secca le fonti |
italià |
| Dins lou mes de febrié [/] Lou valat es rasié; [/] En mars [/] Es agouta; [/] Abriéu [/] Lou met à fiéu |
occità |
| Dio ci guardi dal fungo di gennaio [/] e dalla polvere d'aprile |
italià |
| Dios te guarde / de polvo de mayo / y fango en agosto |
castellà |
| Doux hiver, printemps desséché; [/] Pénible hiver, printemps mouillé |
francès |