|
Del maig en la meitat, | l'hivern acabat |
Catalan |
|
De vor cânta cocoşii după scăpătul soarelui, se va schimba vremea în ziua următoare |
Romanian |
|
De Tots Sants a Nadal, l'hivern cabal; de Nadal enllà comença a baixar |
Catalan |
|
De la răsărit la sfinţit de soare, se schimbă, se întoarce timpul de nu-l mai cunoşti |
Romanian |
|
Dacă cântă cocoşul la amiazăzi se va schimba vremea |
Romanian |
|
Da Natale in là[,] il freddo se ne va |
Italian |
|
Cuando vienen los vilanos, es conclusión del verano |
Castilian (Spanish) |
|
Cuando el cuco llega, entonces es primavera; si el cuco aún no llegó, es que la primavera no comenzó |
Castilian (Spanish) |
|
Coi quarti di luna [/] cambia tempo e fortuna |
Italian |
|
Cando a craba esbirra, o tempo muda |
Galician |
|
Când soarele apune-n geana roşie, se va schimba vremea |
Romanian |
|
Când marţi şi sâmbătă străluceşte soarele mai bine ca de obicei, se schimbă vremea |
Romanian |
|
Cabras que mucho estornudan, tiempo que se muda |
Castilian (Spanish) |
|
Aux phases de la lune, aux mois de printemps, petits et grands changements |
French |
|
Agosto [/] capo d'inverno |
Italian |
|
Abril, si bueno al principio, malo al fin |
Castilian (Spanish) |
|
A San Michele la quaglia emigra ed arriva il tordo |
Italian |
|
A Sainte-Denise, [/] Finie la bise |
French |
|
Vendredi aimerait mieux crever, [/] qu'aux autres jours ressembler |
French |
|
Vendredi aimerait mieux crever [/] Qu'à son voisin ressembler |
French |
