|
A Toussant [/] La rousado es pèr lou champ |
Occitan |
|
Autan qui sèche la rosée / Apporte la pluie en soirée |
French |
|
Când soarele n-a asfinţit încă peste tot şi a căzut rouă groasă, va fi vreme bună |
Romanian |
|
Chuvia de abril, rocío de maio |
Galician |
|
Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat |
Romanian |
|
Dacă martie-i cu rouă, după Paşti mult plouă |
Romanian |
|
Dicembre con rugiade, inverno con due spade |
Italian |
|
Diéu vous garde de l'eigage de sant Jan e dóu vènt de sant Pèire |
Occitan |
|
En mai rosée, en mars grésil, [/] Pluie abondante au mois d’avril, [/] Le laboureur est content plus [/] Que ne feraient cinquante écus |
French |
|
Hastra San Martiño, pinga o ramalliño; despois de San Martiño, fame e frio |
Galician |
|
Juliol sense rosada | du la pluja amenaçada |
Catalan |
|
L'autan que lèvo la rousado [/] Meno la pluejo à la tardado |
Occitan |
|
La rosée de saint Albin [/] Est, dit-on, rosée de vin |
French |
|
La rosée du mois de mai [/] Rend le cœur du laboureur gai |
French |
|
La rugiada viene senza vento |
Italian |
|
Le guazze di maggio valgon più che il trono di Salomone |
Italian |
|
Mai en rosée abondant [/] Rend le paysan content |
French |
|
No hay peor mañana que niebla después de rosada |
Castilian (Spanish) |
|
Os rocíos abundosos son augurios primorosos |
Galician |
|
Os rocíos de agosto son mel e mosto |
Galician |
