|
Febreiro, a su madre engañó, sacoula de casa y la apedrió |
leonés |
|
Quand let niôlet sont chu la montagne de Stevron, [/] Atté la plôdze et raista tranquille à la màzon |
francoprovenzal de Francia |
|
Tot la noi în şatră / bate vînt şi piatră |
rumano |
|
Când păsările se izbesc iarna de fereşti sau se vâră prin şuri are să vremuiască |
rumano |
|
Când iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streaşina casei, va fi ger |
rumano |
|
Dacǎ de Ziua Ursului picurǎ din streaşinǎ, / Nu le merge bine peste an albinelor |
rumano |
|
Cur Mundeis ais chapütschà, [/] ais la plövgia sün üsch chà |
romanche (retorrománico de Suiza) |
|
Cur il Mot da set Mezdis ais chapütschà, [/] festin'e va a chà |
romanche (retorrománico de Suiza) |
|
Scha'l Munt Baselgia ais chapütschà, [/] la plövgia sta davant la chà |
romanche (retorrománico de Suiza) |
|
Se ao vale a névoa baixar, [/] vai pr'ò mar. [/] Mas se p'los montes se atrasa, [/] fica em casa |
portugués |
|
Inverno em casa, depressa passa |
portugués |
|
Por sol que faça, não deixes a capa em casa |
portugués |
|
Natal em casa, Páscoa na praça |
portugués |
|
Entà Martror, [/] er arair tà sa maison |
occitano (aranés) |
|
Se l Bisbín al gh'a sü l capèll va mia fö da ca senza l'umbrell |
lombardo de Suiza |
|
Se San Xoán ven craro e maio pardo, da leira prá casa cantará o carro |
gallego |
|
Rubias ó mar, vellas a sollar; rubias ó río, vellas ó niño |
gallego |
|
Cando a serra se envolve na capa, non deixe-la túa casa |
gallego |
|
L'ajar di març al nete il beàrç |
friulano |
|
Cuant che lis âs si slontanin da li arnîs, si varà biel timp. [/] Se invèzit e restin dongie cjase, si pò sta sigûrs che al deventarà brut |
friulano |
