| Vigno grelado, [/] Vigno femado |
occitano |
| Tramuntana vertadera, | pedra al darrera |
catalán |
| Tot la noi în şatră / bate vînt şi piatră |
rumano |
| Suocera e nuora, tempesta e gragnola |
italiano |
| Sol amarillo, agua o granizo |
castellano |
| Saint Georges, saint Marc, sont réputés saints grêleurs, [/] Ou saints vendangeurs |
francés |
| Pourvu qu’à la Saint-Germain, [/] Le Bon Dieu ne soit pas parrain |
francés |
| Pe secetă mare îi bună şi grindina |
rumano |
| Până la Sf. Ilie bate piatra, mai târziu de Sf. Ilie, nu |
rumano |
| Oronell terrer, pedra o aigua ve |
catalán |
| No pasa un mes de abril sin que granizos caigan mil |
castellano |
| No hi ha març que no marcegi, | ni estiu que no pedregui |
catalán |
| Neu a l'abril, pedregades a l'estiu |
catalán |
| La uscăciune mare, bună-i şi grindina |
rumano |
| La neplouare e bună şi grindina |
rumano |
| In lipsă de ploaie, şi grindina-i bună |
rumano |
| Il n’est si gentil mois d’avril [/] Qui n’ait son manteau de grésil |
francés |
| Grandine di maggio, stagione rovinata |
italiano |
| Freds en darrer, pedregades en primer |
catalán |
| Febrero engañó a su madre en el lavadero: la sacó al sol, y luego la apedreó |
castellano |