|
Biso qu'estivo, autan qu'iverno [/] Emplisson la caserno; [/] Biso qu'iverno, autan qu'estivo [/] Fan l'annado cativo |
occitano |
|
Calèndo frejo, [/] Espigo pleno |
occitano |
|
Calèndo gelado, [/] Espigo granado |
occitano |
|
Calèndo molo, [/] Espigo folo |
occitano |
|
Când nu îngheaţă la Faur[,] e semn de an mănos |
rumano |
|
Cando Deus dá a anada[,] non a tolle chuvia nin xeada |
gallego |
|
Cap d’any gelat, [/] molt pa assegurat |
catalán |
|
Chaleur du jour de saint Germain [/] Met à tous le pain dans la main |
francés |
|
Chi semina con l'acqua, raccoglie col paniere |
italiano |
|
Chuvia en xaneiro, nin boa meda nin bon palleiro |
gallego |
|
Cine seamănă vânt, culege furtună |
rumano |
|
Colleita mollada é media anada |
gallego |
|
Cuando en diciembre veas nevar, ensancha el granero y el pajar |
castellano |
|
Cuando llueve en febrero, / no hay año fullero |
castellano |
|
Cuando nieva por enero, no hay año fullero |
castellano |
|
D'aprile [/] ogni goccia val mille lire |
italiano |
|
Dacǎ de Ziua Ursului este frumos, / Vara va fi mǎnoasǎ |
rumano |
|
Dacǎ de Ziua Ursului noaptea va fi lunǎ plinǎ, / La varǎ va fi timp bun, iar anul bogat |
rumano |
|
Dacă în ziua de Bobotează va fi vreme frumoasă, va fi un an îmbelşugat |
rumano |
|
Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat |
rumano |
