|
Arco da vella ó raiante ¡ei, boi! ¡ei, para adiante! |
gallego |
|
Arco iris por Levante, cuando lo veas, no te espante; mas si lo ves por Poniente, coge los bueyes y vente |
castellano |
|
Auga en outono non lle convén ó xornaleiro nin ó seu dono |
gallego |
|
Căldura mare însemnează an mănos |
rumano |
|
Cando oias a bubela, deixa os bois e colle a gavela |
gallego |
|
Cavamento e barbexar, antes que comence a xiar |
gallego |
|
Chuvia de san Lourenzo[,] algo lle di ó labrego |
gallego |
|
Cielo agrisado, suelta los bueyes y vete al poblado |
castellano |
|
Co aire do poñente solta os bois e vente |
gallego |
|
Con helada, no hagas nada |
castellano |
|
Dacă fulgeră şi tună în luna lui martie, atunci va fi anul fruptos |
rumano |
|
Dacă plouă în ziua de Paşti, tot timpul până la Rusalii va fi ploios; dacă bate grindină, anul va fi mănos |
rumano |
|
De multe griji va scăpa plugarul dacă în noaptea de Bunavestire va fi senin |
rumano |
|
Du jour de saint Médard en juin, [/] Le laboureur se donne soin [/] Car les vieux disent que s'il pleut, [/] Quarante jours pleuvoir il peut |
francés |
|
Du tonnerre à la Sainte-Marguerite, [/] Le fermier se console vite ; [/] Il n’est jamais assez mouillé [/] Pour que le blé en soit rouillé |
francés |
|
En lúa de xaneiro tardía ningún labrador confía |
gallego |
|
En mai rosée, en mars grésil, [/] Pluie abondante au mois d’avril, [/] Le laboureur est content plus [/] Que ne feraient cinquante écus |
francés |
|
Faur urât şi mai frumos e an mănos, dacă nu-i îngheţul prea mare |
rumano |
|
Gibre d'avans Nadal [/] Al paisan cent francs val; [/] Mais d'aquel d'après [/] Qual ne sauriò lou près! |
occitano |
|
Giugno freddino, povero contadino |
italiano |
