|
Dacă a doua zi de Crăciun va bate vântul, atunci toamna va fi ploioasă şi vânturoasă |
Romanian |
|
Dacă dimineaţa, în perdea, oile se bat cap în cap, are să bată vântul în acea zi |
Romanian |
|
Dacă Făurar e vântos, vara e secetoasă |
Romanian |
|
Dacă în octombrie şi noiembrie este multă ploaie, poţi aştepta în decembrie mari vânturi |
Romanian |
|
Dacă pământul este neacoperit şi dacă suflă vânturi calde, apoi se umplu cimitirele |
Romanian |
|
Dans la nuit qui amène saint Étienne, [/] S’il fait du vent, [/] Le vin sera très abondant |
French |
|
De juin vent du soir [/] Pour le grain est de bon espoir |
French |
|
De la Toussaint aux Avents, [/] Jamais trop de pluie ni de vent |
French |
|
De los vientos de junio, los de San Antonio, o ninguno |
Castilian (Spanish) |
|
De ponente, nin aire nin xente |
Galician |
|
De saint Paul la claire journée [/] Annonce une bonne année ; [/] S'il fait vent, aurons la guerre ; [/] S'il pleut de l'eau, tout sera cher ; [/] S'il fait un bien épais brouillard, [/] Mortalité de toutes parts |
French |
|
De Toussant à fin dis Avènt [/] Jamai trop de plueio o de vènt |
Occitan |
|
De vent que entra per forat, [/] Déu te'n guard |
Catalan |
|
Després del gran vent, corre el gran torrent |
Catalan |
|
Di Pasqua Epifania [/] il vento se ne va via |
Italian |
|
Día da Candeloria, inverno fora. Se chove ou venta, aínda entra |
Galician |
|
Diéu vous garde de l'eigage de sant Jan e dóu vènt de sant Pèire |
Occitan |
|
Dijo a la lluvia el viento: "Cuando tú vienes, yo me ausento" |
Castilian (Spanish) |
|
Din care parte abură sau bate vântul în ziua de la Bobotează, în acea parte se culcă grâul în anul curent |
Romanian |
|
Donna, vento e fortuna, mutano come la luna |
Italian |
